"Dacă eu pot să merg 1000 de kilometri, și voi puteți face o oră până acasă"
Zeci de mii de studenți nu vor vota la alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie.
Rezultatul alegerilor parlamentare din acest an va fi influențat, pe lângă alte cauze, de faptul că zeci de mii de studenți nu vor merge acasă pentru a vota.
Dacă ar decide să se ducă acasă, mulți dintre studenții care nu au domiciliul în orașul unde învață s-ar putea întoarce la universitate doar luni, 2 decembrie, care nu mai este zi liberă.
Potrivit legii, studenții veniți din alte localități pot vota în orașul care e centru universitar doar dacă au viză de flotant. În România, spre deosebire de alte țări, nu există o obligație să declari chiria la primărie, astfel că mii de studenți semnează contracte la negru și nu își fac viză de flotant.
La scrutinul din vară pentru Parlamentul European au votat circa 240.000 de persoane cu vârste între 18 și 24 de ani. Dar la alegerile europarlamentare se poate vota de oriunde.
Câți studenți vor merge acasă de această dată? Câți vor considera că merită să facă acest efort, ținând cont de oboseală și de absențele de luni, 2 decembrie?
Am stat de vorbă cu câțiva studenți din Cluj aflați în această situație. Probabil răspunsurile lor pot fi translatate și în alte centre universitare.
(Material realizat pentru revista “Intro” de Rami Cristescu. Au contribuit Aurel Bîrliba și Sergiu Crăciun. Toți trei sunt studenți ai Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din UBB.)
Cluj-Napoca – Săveni (378 de kilometri)
George Macovei, student la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj, este originar din orașul Săveni, județul Botoșani. El nu va participa la alegerile parlamentare, cu toate că și-ar dori. Îl împiedică locul de muncă: lucrează part-time în weekenduri.
George spune că, și dacă nu ar avea acest job, distanța rămâne un impediment. "Din Cluj până acasă fac 7 ore cu trenul, plus încă una cu mașina", a declarat el pentru revista "Intro".
Recunoaște că ar fi luat în calcul acest drum dacă avea alte opțiuni de transport: "Dacă erau viabile autocarele, ar fi fost de 10 ori mai bine, mai ales dacă aveau tarife de student".
George știe cu cine ar vota și regretă că nu va ajunge acasă. "Cred că votul meu ar fi putut face o diferență, având în vedere ce s-a întâmplat între Lasconi și Ciolacu la prezidențiale – doar 2000 de voturi!"
Și-ar dori un sistem accesibil de vot prin corespondență, cum este cel din Statele Unite. "M-aș fi înscris din prima secundă!", a mai spus George Macovei.
Cluj-Napoca – Arad (348 de kilometri)
Nici arădeanul Richard Ghender, student la Facultatea de Geologie a Universității "Babeș-Bolyai", nu va merge acasă pentru alegerile de duminică. Cu trenul face minimum 6 ore, iar despre autobuz spune că este prea scump.
El recunoaște că, dacă ar fi fost vorba de mai puține ore pe drum, s-ar fi dus să voteze. Ar fi votat mișcarea Sens, formată în jurul lui Nicu Ștefănuță, pe care a pus ștampila și la alegerile europarlamentare.
*
Posibile soluții: vot prin corespondență și "albirea" chiriilor
În anul universitar 2023-2024, numărul studenților din România a fost de circa 540.000, conform Institutului Național de Statistică. Dintre aceștia, majoritatea nu au domiciliul în orașul unde studiază. Soluții pentru ca ei să poată vota și la alegerile parlamentare există – de pildă, votul prin corespondență sau votul online.
De asemenea, clasa politică ar putea lua în discuție și scoaterea contractelor de chirie din zona neagră a pieței imobiliare. Pentru comparație, în Olanda nu te poți înscrie la universitate dacă nu deții un număr unic de înregistrare de la primărie (similar CNP-ului) și nu primești acel număr dacă nu ai un contract legal de chirie, pe care, deci, îl anunți la administrația locală.
*
Cluj-Napoca – Suceava (302 de kilometri)
Să revenim la studenții cu care am stat de vorbă pentru revista "Intro".
Sebastian Erhan învață la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj. El spune că nu va merge acasă, la Suceava, din cauza repetițiilor. "Activitatea artistică este destul de aglomerată, am un program greu de prezis. În perioada votului sunt angajat într-o serie de repetiții", a spus el.
Ar fi votat USR prin corespondență dacă era disponibilă această opțiune, dar, în contextul actual, spune că nu își permite să facă drumul Cluj - Suceava și retur.
Cluj-Napoca – Câmpani, județul Bihor (171 de kilometri)
Alexandru Ienciu studiază jurnalismul la Universitatea "Babeș-Bolyai" și spune că a fost acasă, în Bihor, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Dar nu va mai face acest drum și pentru scrutinul din 1 decembrie.
De altfel, nu știe cu cine ar fi votat: "Ar fi trebuit să mă documentez puțin înainte".
Alexandru consideră că votul prin corespondență este o metodă interesantă. "În cazul acesta, m-aș fi gândit mai bine și aș fi votat", a comentat el.
Dacă la prezidențiale ar fi trebuit să meargă acasă pentru a putea vota, ar fi făcut drumul. "Este vorba despre alegerea conducătorului țării!", a mai zis Alexandru.
Cluj-Napoca – Zimnicea (574 de kilometri)
Sabina Neagu, studentă la Medicină, intenționa să nu meargă acasă, din cauza distanței, dar s-a răzgândit după ce a văzut rezultatele primului tur de la prezidențiale. Ea va lua trenul până la București, apoi un autobuz până în orașul natal, Zimnicea.
O motivează intrarea în turul doi a lui Călin Georgescu, despre care spune că o discriminează ca femeie. "Parlamentarele nu sunt în fiecare an. Contează mai mult soarta noastră, ca popor, decât testul pe care l-aș avea săptămâna viitoare sau orele de luni de la facultate", a spus Sabina.
"De fiecare când îți zici că votul tău nu contează, pentru că e unul singur, gândește-te că la fel zic și alte persoane. Voturile alea se adună și ar conta", a adăugat ea.
Sabina speră ca prin gestul ei să motiveze și alți colegi.
"Unele persoane sunt foarte comode și, chiar dacă stau la o oră distanță de Cluj, tot nu ar merge acasă. Trebuie să fim foarte uniți și să încercăm să explicăm lumii că un vot poate face o schimbare. Dacă eu pot să merg 1000 de kilometri dus-întors, și voi puteți merge la o oră de Cluj. Dacă noi, tinerii, ne-am uni, sigur ar fi totul mai ok".